Item RSS

rssfeed_id: 6799
titlu: Telenovela Junior Moraes merge mai departe
descriere: Episodul 38: Adio, dar raman cu tine. Episodul 38 sau 39 al telenovelei Junior Moraes s-a consumat departe de ochii vigilenti ai presei sportive, desi, nu suntem chiar siguri ca ar fi avut loc. Dupa ce am aflat ca Steaua e directia spatio-temporala spre care se indreapta Moraes, acum lucrurile s-au schimbat.

"Tata Jean" voia si doi stelisti pentru Moraes!

MM Stoica a spus si ca varianta Moraes a cazut definitiv dupa ce oficialii "ros-albastri" au aflat ultimele doleante ale lui "Tata Jean": "Moraes e exclus sa mai vina. Pe langa suma de transfer uriasa, ultima propunere facuta de Padureanu este... Sa vrei tu peste un milion de euro, plus TVA si sa mai vrei si doi jucatori de la echipa a doua, mi se pare... Il voiau pe Onofras din vara"
Altfel, MM spera ca achizitiile facute de Steaua in aceasta pauza de iarna sa aduca un plus fata de jucatorii care au plecat si echipa sa se descurce mai bine decat in tur.
 
”Kapetanos nu se mai inscria in politica noastra financiara, avea un contract mult prea mare pentru planurile noastre de viitor. El si-a facut datoria la Steaua. Nu s-au facut mari performante, dar el a dat goluri decisive. Eu, unul, il elicit si ii urez succes. Jucatorii care au plecat au fost inlocuiti. Mai avem un jucator care, chiar daca a fost legitimat in august, a aparut acum: Marinescu. Nu stiu daca vom fi mai puternici in retur. Daca nu vom fi, va fi o tragedie, deja suntem pe locul sapte. Trebuie sa mai urcam”, a spus Stoica la Digi Sport.

Nu au abandonat pista Moraes

Cu toate ca l-au luat pe Lucian Burdujan, stelistii n-au abandonat pista Junior Moraes. Dat ca sigur de Jean Padureanu la FC Krasnodar, Gigi Becali se bazeaza pe varul sau ca il va intoarce din drum pe brazilianul de la Gloria Bistrita. Marti, transferul lui Junior Moraes la FC Krasnodar era ca si facut. Padureanu si oficialii de la FC Krasnodar cazusera de acord asupra sumei de transfer, jucatorul era si el satisfacut de salariul oferit, iar actele urmau sa fie semnate in cel mai scurt timp. Pe ultima suta de metri, mutarea brazilianului a esuat. Cine s-a impotrivit trecerii sale in Rusia? Giovani Becali, impresarul jucatorului, s-a razgandit asupra comisionului de transfer si a solicitat unul mai mare fata de cel initial, parafarea intelegerii cu rusii intrand astfel din nou in stand-by.

"Steaua e varianta buna!"

Surse apropiate clubului din Ghencea au dezvaluit motivul pentru care Giovani Becali a solicitat acel procent din suma de transfer considerat urias de catre Tata Jean. Varul lui Gigi Becali a tergiversat in mod intentionat tranzactia cu rusii pentru a incerca pana in ultima clipa sa-l aduca pe jucator in Ghencea. Astfel, pe langa suma maxima oferita de Steaua, 1.350.000 de euro, Giovani i-a promis lui Gigi ca va completa el diferenta pe care Padureanu o cere ros-albastrilor: "Steaua e o varianta mai buna, am jucat aici, cunosc limba, pot evolua in cupele europene... Pana vineri vom rezolva", a spus Moraes.

Suma solicitata de Padureanu e pentru o alta lume. Moraes este un jucator extraordinar, ii doresc succes la Krasnodar, ca tot n-au auzit aia de el
 
Mihai Stoica, manager general Steaua

Suntem imprevizibili, poate mai transferam pe cineva, poate nu
Mihai Stoica, manager general Steaua.

Moraes Junior, cel mai bun varf impins (Top GSp)

In topul primei parti a campionatului realizat de cotidianul Gazeta Sporturilor pe baza datelor statistice furnizate de firma italiana DSP si in urma monotorizarilor facute de reporterii ziarului, Ribeiro Moraes Junior este cel mai bun varf impins (3,20 puncte).
 
Atacantul brazilian se afla pe primul loc in clasamentul notelor GSp (6,53 - 5,00 puncte), pe pozitia a 4-a in clasamentul bonus (23 - 3,00 puncte) si tot pe locul 4 in topul suturilor pe poarta (47,57% - 3,50 puncte). Moraes ocupa pozitia a 6-a in clasamentul ultimei pase (1,18 - 2,50 puncte) si locul 7 in ierarhia golurilor din suturi pe poarta (44,44% - 2,00 puncte).
 
“Sunt foarte bucuros, este o onoare pentru mine sa fiu cel mai bun atacant din Romania la finalul turului. Le multumesc pe aceasta cale coechipierilor mei, fara de care nu as fi putut ajunge in aceasta postura, familiei care m-a sustinut mereu, ii multumesc lui Dumnezeu pentru tot. Incerc de fiecare data sa dau totul pe teren. Am intotdeauna o mare dorinta de a castiga, de a ajuta echipa sa invinga”, a declarat Moraes.

 
Gloria a ramas fara atacanti

Nicolae Manea a decis ca nu mai are nevoie de 3 atacanti din lotul deplasat in Antalya. Antrenorul Gloriei i-a pus pe liber pe Otniel Sighiartau, Tibor Moldovan si Cristian Dulcea imediat dupa meciul amical cu Viitorul Constanta, pierdut de bistriteni cu 1-0.
 
Manea le-a comunicat celor 3 ca s-a consultat cu antrenorii secunzi si ca a decis ca nu pot fi de ajutor in acest campionat. „V-am luat bilete de avion ca sa ajungeti repede acasa, poate va gasiti alta echipa in timpul care a mai ramas pana la inceperea campionatului”, le-a transmis tehnicianul. In acest moment, Gloria mai are in atac doar pe Junior Moraes si pe antrenorul secund Cristian Coroian.
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3401-telenovela-junior-moraes-merge-mai-departe
rssfeed_id: 6799
titlu: Anotimpul poeziei
descriere: Cu volumul ,recent aparut, Ioan Marginean se inscrie intr-o linie traditionala, cultivata zeci si zeci de ani, intr-un tinut romanesc pe care sigur il defineste ca un loc al iubirii, martirajului, luminii :”Ardealul ca o lacrima intoarsa acasa/ma plimba printre surzi si orbi.”[XVIII] E un pamant din care s-a nascut, un cer care i-a adapat copilaria, o scoala care l-a invatat rosturile vietii si credintei si-un „humus”, cred de vreme tarzie, in care-si va odihni, ori visa, propria cenusa. Il gasim, in aceasta a patra carte de versuri, pe parintele Ioan, sub semnul existentei de dupa o jumatate de veac. E un om implinit si impacat cu cele lumesti, doar spiritul, devenit grav si indurerat, are o semnificatie ludic filosofica si, mai ales, existentiala. Autorul  continua  a depana firul monologului de langa vechea lampa, afumata de intrebari esentiale, inchipuiri de iubiri adevarate, cuvinte scaldate intr-un rau de lumina, pe deasupra caruia danseaza fluturi si se unduiesc aripi de ingeri. Cand scrie, parintele Ioan coboara treptele amvonului si se preumbla printre muritori, incarcat cu o flacara senina, numita viers, care rasare si apune pe neasteptate.Poezia lui Ioan Marginean e si un fel de altar al jertfei din si intru credinta.”Ca o tamaie topita urc si cobor/in sangele tau...”[XL] Parca-l vad, intr-o seara tarzie de toamna, la o masa incarcata de tacere, sub dogoarea palida a unei lumanari eminesciene, cu capul, albit de ierni si vise, sprijinit in maini. In fata are paharul, golit mai bine de jumatate si, in nepretuita tacere a noptii i se aud torcand gandurile. Si intrebarile. Pe-afara, pe deasupra padurilor ce imbraca rotund colinele transilvane ii tipa, in urechile dinauntru, pasarile strajuind poarta infernului.”pasare ce-si zboara singuratatea/in acest razboi nevazut”.[IV] Dupa ceasuri ingandurate ,isi moaie pana in cerneala scriitorilor de psalmi si-n culoarea pictorilor de icoane si, sub astrele iubirii „Imbrac trupul tau, gandurile ard/ ca un poem culegand lumini;/versul adie-n mainile mele ca o primavara;/ nu mai sunt un prieten al timpului”.[XVI] In „Anotimpul din Patmos”(Editura Brumar, Timisoara, 2010), Ioan Marginean trece, prin filtrul intrebarilor, toate temele majore ale poeziei: nasterea,iubirea, copilaria, patria, credinta, tristetea, speranta, viata cu durerea ei si, desigur, „marea trecere”. Dintre toate una singura umbreste, lumineaza si impaca poetul si creatia lui : moarte. Exista doua versuri , de fapt o falsa contradictie,de-o stranie frumusete, care-i stau, prinse la butoniera, ca o bijuterie perfecta :” Ard in mine toate florile, limba noua,/ moartea sta nerabdatoare pe umerii mei”. Punct. [XVIII] Moartea este nelipsita de la banchetul poeziei fratelui Ioan. Mi-am permis sa iau, aproape din fiecare poem, un vers in care doamna cu coasa este prezenta si ,cu binecuvantarea autorului ,sa alcatuiesc un poem care, sunt sigur, te va indemna, iubite cititorule, sa-ti rapesti doua-trei ceasuri din viata si sa citesti „anotimpul din Patmos” :”ziua de maine e ca un acoperis/ cu siguratatea mea zugravita in visuri viitoare/carutele imping noaptea spre mal/ un poem inca nelocuit/ca si cum n-ar sti ca moartea se gandeste la noi/poarta/ jucarie mangaiata de moarte/si amintirile le-am dat schimbatorilor de bani/ fruntea mea fals intonand inceputul calatoriei/cai fugind/ si vulturii se apuca de plans/e greu sa innoptezi in vise/ dar aici nu mor toti/ eu/ absenta mea innoptand printre aplauze/ ca viermi serpuitori in morminte/ fircare clipa ma naste intr-o limba de clopot/ in inima pamantului se plange incet/ nu mai sunt prieten al timpului/ ca fantanile/moartea sta nerabdatoare pe umerii mei/ dar nimeni n-a auzit tristetea mea/ imi va fi greu sa alcatuiesc propozitii  cu aici si dincolo/ si sa conjug verbul a pleca/cimitirul ne mananca cu linguri de lemn/La marginea lumii e tacere/si paharele toate atarna ca niste haine pe mort/urmatoarea noapte cu luna noua/va fi partia mortilor care inca respira/despre pedeapsa cu moartea se vorbea abia mai tarziu/nimic din nimic daca iei/ramane nimicul/Parinte/ te mai astept/te mai astept”.Altfel ,imi doresc, din partea parintelui Ioan, sa-l parafrazeze pe N.Steinhardt si, inca multe zeci de anotimpuri, sa-mi spuna, la intalnire, jovial si zambitor „ cata vreme n-am murit... ma simt foarte bine”.Inchei ,alaturand alte cateva versuri, care oglindesc o alta fata a poeziei parintelui Ioan Marginean :”deschide ochii si vei vedea/ ca-s fluturi dansand pe timpanele mele/ingerul meu n-a baut vin acru, nici sichera/dar un poem ti-as citi cu buzele lipite de buzele tale/frumoasa/frumoasa lebada ratacitoare/te-ai ascuns in mine ca cerboaica ce naste in paduri/domnisoara, de ce ingerii resping/blandetea in limba caderii lor/cand tu croiesti carari prin lacrima mea/ingerescu-ti chip; o alta patrie/veacul pare de aur, literele mari/ sunt canturi care-l cauta pe Dumnezeu”. Daca poezie nu e, nimic nu e.
Traian Parva Sasarman
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3400-anotimpul-poeziei
rssfeed_id: 6799
titlu: Taxele nu vor creste
descriere: Principalele taxe vor ramane nemodificate prin acordul pe care Romania il va incheia cu Fondul Monetar International pe 2011 si 2012, iar arieratele vor fi eliminate treptat, dupa o inventariere a datoriilor care va fi realizata pana la sfarsitul lunii aprilie, a declarat, luni seara, premierul Boc.
 
Inventarierea va viza toate facturile neachitate si inregistrate la sfarsitul anului 2010 la nivelul intregului buget consolidat si al companiilor de stat.
 
"Va fi stabilit un program de reducere a datoriilor, pentru eliminarea treptata a acestora si prevenirea acumularii de noi datorii", a spus Boc, intr-o conferinta de presa sustinuta la Guvern.
O alta masura prezentata de premier este "eliminarea" sau renegocierea contractelor neperformante din domeniul transporturilor.
El a amintit si alte masuri pregatite de Guvern, precum vanzarea pachetelor minoritare de actiuni la companii ca Petrom, Transgaz, Transelectrica, restructurarea companiilor feroviare, impozitarea marilor averi nedeclarate de catre persoanele fizice, in scopul combaterii evaziunii fiscale, trimiterea unei solicitari catre Consiliul de Ministri ai Uniunii Europene pentru aprobarea cresterii de la 35.000 de euro la 50.000 de euro a pragului cifrei de afaceri sau a veniturilor peste care firmele sunt obligate sa se inregistreze si sa plateasca TVA, clarificarea cadrului legal privind taxa clawback perceputa distribuitorilor de medicamente, eliminarea obligativitatii contractelor incheiate cu toate spitalele, stabilirea unor plafoane orientative pentru servicii trimestriale in sistemul medical si compensarea medicilor care respecta aceste plafoane, excluderea de la finantare a serviciilor medicale considerate neesentiale si costisitoare.
 
Intrebat de jurnalisti cati bugetari trebuie sa plece acasa in baza acordului cu FMI, premierul a asigurat ca nu exista un numar fix de bugetari care sa fie restructurati.
 
"Procesul major de resructurare s-a facut in 2010, in 2011 se finalizeaza acele procese de restructurare acolo unde ele au ramas de finalizat", a spus Boc.
 
Presedintele Traian Basescu a anuntat, duminica seara, ca noul acord cu FMI va fi incheiat pentru doi ani si nu va implica finantare, fiind de tip preventiv, seful statului mentionand ca Fondul si UE vor tine banii la dispozitia Romaniei.
Noul acord cu FMI, BM si CE va fi de cinci miliarde de euro, 3,6 miliarde euro urmand sa provina de la Fond, iar 1,4 miliarde euro, de la Comisia Europeana.

Tarifele la energia electrica si gaze vor creste in intervalul 2013-2015.

Asta,  dupa ce Guvernul va elimina preturile reglementate, la cererea FMI, pe baza unui calendar care va fi stabilit pana in septembrie 2011, urmand sa fie definiti consumatorii considerati vulnerabili, care trebuie protejati.
Eliminarea preturilor reglementate la enerhia electrica si gaze a fost anuntata de premierul Emil Boc, la finalul negocierilor cu FMI.
 
"In domeniul energiei, pe parcursul anului 2011, se vor intreprinde urmatoarele masuri: pana in luna septembrie se va stabili un calendar de eliminare a preturilor reglementate la energia electrica si gaze, iar acest calendar se va implementa in perioada 2013-2015. Deci, pana in luna septembrie se va face aceasta analiza, se va stabili un calendar, dar calendarul de implementare va viza perioada 2013-2015. De asemenea, pana la finele anului 2011 se vor defini de catre Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii consumatorii vulnerabili, in concordanta cu legislatia europeana, si crearea de mecanisme de protectie a acestora, in perspectiva masurilor care se vor lua pe perioada 2013-2015", a spus Boc, intr-o conferinta de presa.
 
Intrebat de jurnalisti cine va proteja populatia de "o explozie" a tarifelor daca preturile in domeniul energiei si gazelor naturale vor fi liberalizate, premierul a precizat din nou ca acest calendar care vizeaza eliminarea preturilor reglementate va fi stabilit pana in luna septembrie si implementat efectiv in 2013-2015.
 
"Intre timp, pana la finele lui 2011, Ministerul Finantelor cu Ministerul Muncii trebuie sa stabileasca masurile de protectie sociala pentru consumatorii vulnerabili, in concordanta cu legislatia europeana. Deci, este un pachet complet, un calendar grafic separat de implementare si masuri de protectie sociala pentru consumatorii vulnerabili, masuri care vor fi stabilite de Ministerul Finantelor si de Ministerul Muncii", a spus Boc.
 
Intrebat daca toate gospodariile populatiei sau numai un segment dintre acestea vor fi considerate drept consumatori vulnerabili, premierul a raspuns ca "detalii legate de nuante", vor fi prezentate ulterior de catre ministrii implicati si ANRE.
 
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat, saptamana trecuta, ca FMI a cerut renuntarea la preturile reglementate pentru productia de gaze naturale si energie electrica si prezentarea unei noi formule de calcul.
 
"Ne solicita reverificarea preturilor. (...) Preturile sa fie liberalizate, si in cursul acestui an sa ne prezentam cu o noua forma de calcul, ca sunt probleme", a declarat Ariton dupa discutiile de aproape doua ore cu reprezentantii FMI.
 
El a adaugat ca liberalizarea preturilor reglementate nu inseamna neaparat cresterea tarifelor platite de populatie.
 
Solicitat atunci sa comenteze, premierul Boc a declarat ca Guvernul nu are competente in stabilirea pretului la gazele naturale, in conditiile in care Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) este o institutie independenta, si poate interveni doar impotriva abuzurilor prin controale indirecte.
 
In 2010, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, institutie care are rolul de a stabili preturile la energie si gaze, a anuntat ca va comanda un studiu privind impactul renuntarii la preturile reglementate ale gazelor si electricitatii.
Aproape toti producatorii de electricitate sunt obligati de ANRE sa aloce o parte a productie pentru consumul populatiei, la preturi stabilite de Autoritate. De asemenea, gazele produse de OMV Petrom si Romgaz Medias au preturi de productie stabilite de ANRE.

Alin Cordos
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3399-taxele-nu-vor-creste
rssfeed_id: 6799
titlu: Rechizitele scolare gratuite oferite de Guvern nu au ajuns in scolile din Bistrita-Nasaud
descriere: Desi rechizitele scolare trebuiau sa ajunga pe bancile elevilor din Bistrita-Nasaud inca din toamna anului 2010, acestea nu au ajuns nici macar in semestrul II al anului scolar 2010-2011.

Directorii institutiilor de invatamant asteapta rechizitele gratuite, fiind in asentimentul elevilor nevoiasi, pentru care pachetul cu ustensile de scris, caiete si blocuri de desen reprezinta o adevarata gura de oxigen, in aceasta tulbure perioada economica pe care o traverseaza Romania. De cealalta parte a baricadei, reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean Bistrita-Nasaud, prin ,,portavocea`` Mircea Romocea, sustin ca vina revine exclusiv firmei din Galati, care trebuia sa tipareasca si sa livreze rechizitele scolilor din judet. Contractul a fost reziliat, motiv pentru care inspectorul scolar general adjunct Romocea are sperante mari pentru…lunile iunie-august. Ca, de, si in anul scolar 2010-2011 sunt bune rechizitele,nu?

Daca tot sunt gratuite, le dam cand vrem! Adica la anul (scolar viitor) si la multi ani!

La inceput de anului scolar 2009-2010, elevii asteptau rechizitele pe care Guvernul Romaiei le promisese celor care in loc sa fuga in Occident, la cules de capsuni, au ales sa studieze. Dar, de la promisiune pana la a pune in practica acea promisiune e cale lunga. Din cauza birocratiei si a lipsei fondurilor, pachetele cu rechizite gratuite, oferite de Guvern elevilor care provin din familii cu venituri modeste, s-au pierdut pe undeva pe drum. Multi elevi, bazandu-se pe actul normativ care legifera acordarea de rechizite gratuite, nu si-au procurat caiete , truse geometrice si alte materiale necesare in procesul educational si , astfel, s-au trezit ca vor merge la cursuri cu mana goala. La nivel judetului Bistrita-Nasaud ,,doar`` circa 17.000 de elevi(mai exact 17.989 ) asteapta, asteapta, asteapta…

Totusi exista un ordin al ministrului de resort, Daniel Petru Funeriu

In conformitate cu Ordinul ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Daniel Funeriu, privind aprobarea sumelor repartizate inspectoratelor scolare pentru achizitionarea rechizitelor scolare ce urmau sa fie distribuite elevilor, judetului nostru (mai exact Inspectoratului Scolar Judetean Bistrita-Nasaud) i-au fost alocati 482.915 lei. Bistrita-Nasaud a primt o suma importanta, daca luam in calcul faptul ca judetului Cluj i-a fost alocata o suma de 271.129 de lei , iar judetului Brasov 410.073 de lei Prin anexa la O.M.E.C.T.S. nr.3281 din 24.02.2010 se stabilea valoarea maxima, in anul scolar 2010-2011, a fiecarui pachet de rechizite scolare. Astfel, s-a stabilit un cuantum de 25 lei/pachet/elev din invatamantul primar si 30 lei/pachet/elev din invatamantul gimnazial.  Tot in acelasi ordin al ministrului se preciza la art. 1: ,, Se aproba repartizarea sumelor destinate achizitionarii de rechizite scolare in anul scolar 2010-2011, pentru fiecare I.S.J/I.S.M.B. si nivelul maximal de pret al pachetelor cu rechizite scolare acordate elevilor din invatamantul de stat, primar si gimnazial, cursuri de zi, care sunt in intretinerea familiilor al caror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat in luna iulie a fiecarui an, este de minimum 50% din salariul de baza minim brut pe tara.``

Mircea Romacea si stie, si vrea , dar nu are ce face! Rechizitele gratuite vor veni prin iulie-august!

Cei de la Inspectoratul Scolar Judetean Bistrita-Nasaud spun ca vin o poarta firma care trebuia sa distribuie rechizitele. Mircea Romocea, inpector scolar general adjunct, a declarat pentru Gazeta de Bistrita: ,, Va pot spune ca Inspectoratul Scolar a incheiat un contract cu o firma din Galati, Romprima, care, la un moment dat, dupa ce a distribuit circa 40% din rechizite, a solicitat rezilierea contractului fiind in imposibilitatea de a respecta clauzele contractuale. Noi i-am somat, am cazut, ulterior de acord in vederea rezilierii contractului, urmand ca diferenta de suma sa fie refinantata in anul scolar 2011-2012. Am facut demersuri catre Ministerul Educatiei in acest sens. Dar pentru a gasi o noua firma, care sa dea dovada si de seriozitate si de profesionalism, e mai complicat. Licitatiile se desfasoara pe SEAP, asa ca mai devreme de lunile iulie-august situatia nu cred ca va fi rezolvata.``

Romprima Galati nu e la prima teapa!

Nu doar Inspectoratul |Scolar Judetean Bistrita-Nasaud a cazut in plasa firmei galatene. In toamna lui 2009, dupa inceperea anului scolar, Inspectoratul Scolar a organizat licitatie pentru desemnarea firmei care sa aduca elevilor din Neamt pachetele cu rechizite. A castigat o firma din Galati - Romprima SRL. Problemele au aparut imediat dupa semnarea contractului, in sensul ca reprezentantii Romprima Galati au intarziat foarte mult depunerea scrisorii de garantie bancara.Produsele ar fi trebuit livrate pana cel mai tarziu pe 23 decembrie. Nu s-a intamplat asa (era ajunul Craciunului si in judet nu ajunsese nici macar un caiet dintre cele comandate), asa incat ISJ Neamt a reziliat contractul cu firma galateana. Au urmat presiuni si amenintari, interventii pe la Prefectura Neamt si Ministerul Educatiei, dar nimic nu s-a schimbat. In schimb, rezilierea contractului a avut drept efect pierderea de catre Inspectoratul Scolar a alocarii bugetare de 500.000 de lei din partea Ministerului Educatiei. Din fericire, ca urmare a demersurilor facute inca de la inceputul lunii ianuarie 2010, Inspectoratul Scolar Judetean Neamt a capatat alti bani pentru a pune in aplicare programul de protectie sociala. Ba chiar a capatat mai multi bani decat cei alocati initial, mai precis 561.534 de lei.  Culmea ironiei, pe siteul firmei putem citi:,, Ca fabricant de produse de calitate, firma asigura politica de sa de imbunatatire a calitatii este mentinuta in ideea reafirmarii conformitatii sale cu cerintele curente ale firmei si clientilor sai.Calitatea produselor Romprima este garantata prin functionarea unui sistem de management al calitatii, supravegheat de o prestigioasa societate de certificare, cu sediul in Germania`` Dar laudele de sine nu au rezolvat nici pe departe problema rechizitelor scolare in Bistrita-Nasaud.produselor SC ROMPRIMA SRL este garantata prin functionarea unui sistem de management al calitatii (ISO 9001) , supravegheat de prestigioasa societate de certificare din Germania TUV-SUD Grup.
 
Raimond Petrut
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3398-rechizitele-scolare-gratuite-oferite-de-guvern-nu-au-ajuns-in-scolile-din-bistrita-nasaud
rssfeed_id: 6799
titlu: BN in sapte stiri
descriere: Politistii locali vor fi dotati cu pistoale

Administratia publica locala are intentia de a dota politistii locali, fostii ,, comunitari`` , cu pistoale cu bile de cauciuc. In conformitate cu prevedreile legale, politistii locali pot sa detina arma, motiv pentru care municipalitatea a hotarat achizitionarea a sapte pistoale cu bile de cauciuc, a caror valoare se ridica la aproximativ 20.000 de lei. Pentru a intra in posesia armelor, politistii locali trebuie sa urmeze un curs de specializare cu o durata de trei luni. Autoritatile locale vor mai cumpara si o autoutilitara in valoare de 52.000 de lei, doua laptopuri, in valoare de 10.000 de lei, o imprimanta color, la pretul de 3.000 de lei si doua rampe de semnalizare, care vor costa 10.000 de lei.
 
Primarul din Maieru vrea sa transforme maidanul in baza sportiva
 
Primarul Vasile Bors spune ca este vorba de o baza sportiva in aer liber, pe o suprafata de 1.000 de metri patrati, cu teren sintetic de minifotbal, handbal si tenis, vestiare si instalatii de nocturna. Valoarea investitiei se cifreaza la circa 400.000 de lei. Potrivit primarului, obiectivul va fi dat in folosinta pana la sfarsitul acestui an. In judetul nostru au mai primit finantare pentru construirea unor baze sportive comunele Feldru, Lechinta, Lesu, Prundu Bargaului, Parva, Romuli si Tiha Bargaului.
 
Trimis in jucecata de DNA pentru folosirea ilegala a fondurilor PHARE

Leontin Moisil, reprezentantul legal al unei firme cu sediul in comuna Sant, judetul Bistrita-Nasaud a fost trimis in judecata de procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie-Serviciul Teritorial Cluj. Acesta este acuzat de folosirea sau prezentarea de documente sau declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor si fals in declaratii. potrivit DNA, inculpatul a obtinut pe nedrept suma totala de 144.344,41 lei si 120.010,30 euro, reprezentand 80% din intreaga finantare acordata prin programul PHARE. Contractul a fost incheiat de inculpatul Moisil Leontin pentru punerea in practica a proiectului „Dezvoltarea activitatilor de colectare si valorificare a deseurilor in Bazinul Hidrografic Superior al Somesului Mare”. In cadrul proiectului, Moisil Leontin s-a obligat sa achizitioneze utilaje specializate pentru deseuri lemnoase, sa angajeze personal calificat si sa realizeze activitati de publicitate a actiunilor sale pentru constientizarea publica a importantei gestionarii deseurilor lemnoase. Dupa incasarea banilor, in perioada februarie-aprilie 2008, Moisil Leontin a cheltuit intreaga suma in afara proiectului pentru care a fost acordata, provocand Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului un prejudiciu in suma totala de 160.013,74 euro, echivalent in lei a sumei de 596.848,49.
 
Cutit, cutit, de trei ori te-am ascutit…degeaba!
 
5 milioane de euro era suma care era destinata realizarii proiectului ,,Tinutul haiducilor``, proiect care viza dezvoltarea pe bani europeni a unui sfert din judetul nostru, in jurul unor trasee turistice avand ca punct de plecare statiunea balneara de la Figa. Partenerii din proiect - 13 primarii din Bistrita-Nasaud (Beclean, Runcu Salvei, Zagra, Spermezeu, Chiuza, Caianu Mic, Branistea, Uriu, Petru Rares, Ciceu-Giurgesti, Negrilesti, Tarlisua si Ciceu-Mihaiesti) si trei din Cluj (Cuzdrioara, Casei si Chiuiesti). Dupa cum a relatat si publicatia noastra ,,Tinutul Haiducilor” era un proiect de mare anvergura, ce avea ca scop principal dezvoltarea cu fonduri europene a unor trasee turistice in teritoriul comun al zonei, avand ca centru si punct de plecare zona modernizata a Bailor Figa. Sub denumirea "Tinutul haiducilor", acest important proiect turistic a fost realizat cu ajutorul Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Bistrita-Nasaud, in cadrul programului european de finantare LEADER. Proiectul s-a incadrat in axa 4 a Programului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Valoarea proiectului cu finantare europeana pentru organizarea acestui Grup de Actiune Locala a fost de 48825 euro, iar contributia administratiei locale din Beclean a fost de 9100 euro.
 
A primit ordin de expulzare
 
Un cetatean din Republica Moldova a fost sanctionat contraventional cu amenda in valoare de 800 lei si a primit o deciziei de returnare prin care este obligat sa paraseasca Romania in termen de 15 zile. Mai mult, acesta a primit si interdictia de a nu mai intra in tara noastra pentru o perioada de 6 luni. Strainul depistat in 7 februarie a intrat pe teritoriul Romaniei pentru a studia, dar nu a parasit tara la expirarea dreptului de sedere.

Alin Cordos
Raimond Petrut
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3397-bn-in-sapte-stiri
rssfeed_id: 6799
titlu: Primarul Cretu ii multumeste public lui Ioan Oltean
descriere: Primaria Bistrita va revoca ordinul prin care a suspendat contractele celor 250 de asistenti personali, dupa ce Directia Generala a Finantelor Publice Bistrita-Nasaud a anuntat municipalitatea ca plafonul pentru cheltuielile de personal a fost marit cu 5,3 milioane de lei.
 
Primarul Bistritei, Ovidiu Cretu, a declarat, in plenul sedintei Consiliului Local Bistrita, ca in cursul acestei zile a primit o adresa din partea DGFP Bistrita-Nasaud prin care a fost anuntat ca plafonul cheltuielilor de personal a crescut cu 5,3 milioane de lei, astfel incat municipalitatea ii va putea plati inclusiv pe cei 250 de asistenti personali ale carora contracte de munca au fost suspendate incepand cu 1 februarie. .
 
Edilul i-a multumit apoi public deputatului PDL Ioan Oltean, care a facut demersuri la nivel guvernamental pentru modificarea plafonului pentru cheltuielile de personal.
 
"Ii multumesc public deputatului Ioan Oltean pentru ca a facut demersuri in acest sens la nivel guvernamental. Este meritul domniei sale", a spus Cretu.
 
Primaria Bistrita a suspendat, incepand cu 1 februarie, toate contractele celor 250 de asistenti personali ai persoanelor cu handicap din oras, motivand ca nu mai poate plati salariile acestora, fiindca Guvernul a plafonat cheltuielile de personal ale administratiei locale la o anumita suma.
 
Alin Cordos
Raimond Petrut
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3396-primarul-cretu-ii-multumeste-public-lui-ioan-oltean
rssfeed_id: 6799
titlu: 121 de milioane de lei pentru drumurile judetene
descriere: Majoritatea PDL din Consiliul Judetean ajutata de cei trei fosti liberali Luca Peter, Anton Vlad si vicepresedintele Mihai Bumbu au votat, in corpore, proiectul de buget initiat de presedintele Liviu Rusu. In documentul votat cu 17 voturi, suma alocata pentru repararea si modernizarea drumurilor judetene este de 121 de milioane de lei.
 
Suma este de sase ori mai mare decat bugetul alocat anul trecut pentru drumurile judetene. Din acesti bani, 10 milioane de lei reprezinta subventie de la bugetul de stat.
 
Pe langa lucrarile de intretinere curenta a drumurilor, estimate la peste 7,4 milioane de lei, Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud va demara in acest an lucrari noi pe 16 tronsoane de drumuri judetene si la sase poduri, care vor costa circa 108 milioane de lei.
 
Din aceasta suma, 66,83 milioane de lei reprezinta subventia acordata de Uniunea Europeana pentru proiectul de modernizare si extindere a DJ 151, finantat din fonduri comunitare.
 
Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud a prevazut in buget pentru anul acesta cheltuieli de peste 408 milioane de lei, din care 287 de milioane de lei pentru sectiunea de dezvoltare.
 
Proiectul de buget a fost votat doar de consilierii democrat liberali si o parte din consilierii PNL, ceilalti liberali si social-democratii aratandu-se nemultumiti de faptul ca bugetul a fost aprobat intr-o sedinta extraordinara, fara sa fie discutat in comisiile de specialitate
 
Alin Cordos
Raimond Petrut
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3395-121-de-milioane-de-lei-pentru-drumurile-judetene
rssfeed_id: 6799
titlu: Gloria Bistriţa debutează luni contra Astrei Ploieşti
descriere: Liga Profesionistă de Fotbal a bătut astăzi în cuie ţintarul primei etape din retur, a XIX-a din ediţia de campionat 2010-2011. Echipa antrenată de Nae Manea are programată prima partidă afară, în compania Astrei Ploieşti, luni, 28 februarie, cu începe de la ora 18.00. Program complet şi televizări: Vineri, 25 februarie: Pandurii Târgu Jiu - Oţelul Galaţi, ora 14.30, GSP TV Rapid Bucureşti - CS Unirea Urziceni, ora 20.30, Antena 1 Sâmbătă, 26 februarie: Sportul Studenţesc - Dinamo, ora 14.30, DigiSport FC Timisoara - Gaz Metan Mediaş, ora 19.00, Digi Sport Duminică, 27 februarie: Universitatea Cluj - FC Braşov, ora 14.00, Digi Sport Victoria Brăneşti - CFR Cluj, ora 16.00, GSP TV Universitatea Craiova - Steaua, ora 20.30, Digi Sport Luni, 28 februarie: FCM Târgu Mureş - FC Vaslui, ora 14.30, GSP TV Astra Ploieşti - Gloria Bistriţa, ora 18.00, GSP TV
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2577-gloria-bistri-a-debuteaz-luni-contra-astrei-ploie-ti
rssfeed_id: 6799
titlu: Astazi este inmormantat Paul Rus, tanarul omorat in fata unui local din Bistrita
descriere: 

Paul Rus a fost omorât cu o singură lovitură de pumn, este concluzia medicilor legişti care i-au făcut autopsia tânărului ucis sâmbătă seara în apropierea unui bar din Bistriţa. Tânărul a  decedat din cauza hemoragiei interne cauzate de o ruptură de lob hepatic, spune purtătorul de cuvânt al Parchetului Bistriţa-Năsăud, procurorul Angela Sângeorza. Agresorul Alexandru Simion Şuteu, în vârstă de 29 de ani, a fost arestat pentru 29 de zile.

 

 Raimond Petruţ


url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2576-astazi-este-inmormantat-paul-rus-tanarul-omorat-in-fata-unui-local-din-bistrita-
rssfeed_id: 6799
titlu: S-au impartit ciolanele pe ruta SM–BN
descriere: Triumviratul drumurilor, format din seful DRDP, Ion Pantelimon, alaturi de Gheorghe “Gicu” Buzdugan si  Bene Ioan de la Ben & Ben S.A, si-a impartit ciolanul drumurilor dintre Satu Mare – Bistrita Nasaud si Gilau-Nadasel. Se pare ca tripla alianta a sarbatorit cu sampanie Moet la un mare chef. Un mare chef care anunta, din pacate, doua lucruri neplacute. Unu, mai vedem noi centuri ocolitoare cand ne-om vedea ceafa si doi, va trebui sa ne dotam masinile cu aripi ca sa scapam cu bine de craterele din asfalt!
Acest material este un pamflet si trebuie tratat ca atare.
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3411-s-au-impartit-ciolanele-pe-ruta-sm-bn
rssfeed_id: 6799
titlu: Sef de la Inocsa dupa gratii
descriere: In vara anului trecut, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) i-au trimis in judecata pe Ioan Tautu, inginer senior la INOCSA INGENIERIA S.L. MADRID - Sucursala Bucuresti, pentru luare de mita, pe directorul si administratorul firmei Astor Com, precum si pe SZABÓ LÁSZLÓ, director al societatii ALPINE BAU GmbH, toti pentru infractiuni de luare de mita. Dintre reprezentantii celor doua societati care sunt extrem de cunoscute pe piata contractelor pe bani publici (Alpine si Inocsa), Tautu a fost condamnat la doi ani de inchisoare, iar Szabo a fost condamnat cu suspendare. Cei doi au facut recurs la aceasta sentinta, iar judecatorii din apel i-au majorat pedeapsa lui Ioan Tautu cu un an.


Ioan Tautu, inginer senior la INOCSA INGENIERIA S.L. MADRID - Sucursala Bucuresti, face obiectul a doua anchete a procurorilor DNA.
La inceputul lunii iunie 2010, DNA a facut public faptul ca Tautu si SZABÓ LÁSZLÓ, director al societatii ALPINE BAU GmbH, sunt acuzati de luare si, respectiv, dare de mita. Conform rechizitoriului, ”in primavara anului 2009, inculpatul Tautu Ioan, in calitate de inginer senior la INOCSA INGENIERIA S.L. MADRID - Sucursala Bucuresti (firma de consultanta), a acceptat promisiunea de a-i fi data suma de 50.000 de euro de catre inculpatul Szabo Laszlo, de catre un denuntator si de o alta persoana in schimbul avizarii unor lucrari efectuate, precum si a unor lucrari neefectuate si pentru a certifica platile datorate ALPINE BAU GmbH de catre Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor desemnase firma de consultanta sa supravegheze efectuarea lucrarilor de constructie si sa certifice platile datorate contractorului in cadrul executarii proiectului intitulat „Reabilitare drumuri urbane in statiunea Balneoclimaterica Sovata” (proiect finantat din fonduri PHARE), persoanele de la care inculpatul a primit mita fiind reprezentantii unor societati comerciale care au contractat (ALPINE BAU GmbH), respectiv subcontractat efectuarea acestor lucrari (firma reprezentata de denuntator). In acest context, in perioada mai 2009 – mai 2010, inculpatul Tautu Ioan a primit de la denuntator, de la Szabo Laszlo si de la cealalta persoana, in mai multe transe, suma totala de 30.500 euro si foloase materiale (sejur turistic) in valoare de 1.000 euro. Din acesti bani, Tautu Ioan a primit de la inculpatul Szabo Laszlo suma de 10.000 de euro. La data de 11 mai 2010, Tautu Ioan a fost prin in flagrant de procurorii anticoruptie imediat dupa ce a primit de la denuntator suma de 4.000 euro, reprezentand o alta transa din banii promisi in cursul anului 2009. La 12 mai 2010, procurorii anticoruptie au dispus retinerea acestuia pe o perioada de 24 de ore, iar in aceeasi zi, Tribunalul Bucuresti a dispus arestarea preventiva a inculpatului Tautu Ioan pe termen de 29 de zile, se arata in comunicatul DNA.

Acuzat in doua dosare de luare de mita

Conform unui alt anunt al DNA, Tautu mai este acuzat de luare de mita intr-un alt dosar in care sunt implicati Mihai Petrica Sala si Vasile Silviu Sala, administratorul si directorul SC Astor Com SRL.
 
Conform rechizitoriului DNA,  “in primavara anului 2009, inculpatul Tautu Ioan, in calitate de inginer senior la INOCSA INGENIERIA S.L. MADRID – Sucursala Bucuresti (firma de consultanta), a pretins de la inculpatul Sala Petrica Mihai, administrator la S.C. ASTOR COM S.R.L, prin intermediul lui Sala Silviu Vasile, o suma de bani de peste 10.000 euro reprezentand un comision de 10% din valoarea unor lucrari. Banii au fost pretinsi pentru a aviza aceste lucrari care au fost decontate fara a fi efectuate in realitate de catre S.C. ASTOR COM S.R.L. Ulterior, in scopul descris mai sus, in perioada iunie 2009 – martie 2010, Sala Petrica Mihai a remis inculpatului Tautu Ioan suma totala de 12.000 euro, atat personal, cat si prin intermediul lui Sala Silviu Vasile. Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor desemnase firma de consultanta sa supravegheze efectuarea lucrarilor de constructie si sa certifice platile datorate contractorului in cadrul executarii proiectului intitulat „Reabilitare drumuri urbane in statiunea Balneoclimaterica Sovata” (proiect finantat din fonduri PHARE), persoanele de la care inculpatul a primit mita fiind reprezentantii uneia dintre societatile comerciale care au contractat efectuarea acestor lucrari”, arata rechizitoriul.

Dupa recurs, pedeapsa majorata

In august 2010, Tribunalul Mures il “condamna pe inculpatul TAUTU IOAN pentru savarsirea infractiunii de luare de mita la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii pe timp de 2 ani a drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b, c Cod penal. Condamna pe inculpatul SZABO LASZLO pentru savarsirea infractiunii de dare de mita la pedeapsa de 1 an inchisoare cu suspendare. Dispune confiscarea de la inculpatul Tautu Ioan a sumei de 5.000 de euro, in echivalent in lei la data platii si obliga pe inculpatul Tautu Ioan sa restituie martorului Pop Vasile Robert suma de 16.000 de euro, in echivalent in lei la data platii, si biletul la ordin emis de martor in beneficiul inculpatului pentru suma de 40.000 de lei. Obliga pe inculpatul Tautu Ioan sa plateasca statului suma de 1.520 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, si pe inculpatul Szabo Laszlo sa plateasca statului suma de 1.010 de lei cu acelasi titlu.”
 
Dupa aceasta sentinta, atat Tautu si Szabo, cat si procurorii DNA, au facut recurs la Curtea de Apel Mures. In urma recursului, Curtea de Apel Mures a Decis ca “Desfiinteaza in parte sentinta atacata si rejudeca in urmatoarele limite cauza: majoreaza pedeapsa aplicata inculpatului Tautu Ioan de la 1 an si 6 luni inchisoare la 2 (doi) ani si 6 (sase) luni inchisoare. Mentine dispozitiile privind aplicarea pedepsei complementare, precum si a celorlalte dispozitii care il privesc pe inculpatul Tautu Ioan si care nu sunt contrare prezentei. Mentine integral dispozitile privind pe inculpatul Szabo Laszlo. Respinge ca nefondate apelurile inculpatilor Tautu Ioan si Szabo Laszlo impotriva aceleiasi hotarari sus mentionate. Obliga inculpatii la plata cate unei sume de 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare partiale avansate de stat, restul acestor cheltuieli fiind suportate de stat. Cu recurs in 10 zile de la comunicare pentru inculpatul Tautu Ioan si de la pronuntare pentru inculpatul Szabo Laszlo. Pronuntata in sedinta publica din 4 noiembrie 2010”. Urmatorul termen de judecata va avea loc pe data de 16.02.2011.

Si la Cluj, Inocsa a castigat unul dintre cele mai dorite contracte puse la bataie de municipalitate. In octombrie 2010, Primaria Cluj Napoca a scos la licitatie contractul “Servicii de management  de proiect in vederea implementarii proiectelor cu finantare externa, proiecte incluse in planul integrat de dezvoltare al municipiului Cluj-Napoca, finantabile prin POR, AXA 1, Domeniul de interventie 1.1. - Planuri integrate de dezvoltare urbana, Sub-domeniul: poli de crestere”, estimat la o valoare de maxim 5,7 milioane de lei. Contractul a fost atribuit celor de la Inocsa, fapt care a starnit nemultumirea celorlalti participanti. Reprezentantii firmelor care au concurat pentru obtinerea acestui contract spun ca oferta Inocsa a fost incompleta, de la dosarul depus de societate lipsind o serie de documente. De asemenea, trebuie mentionat ca societatea spaniola a castigat contractul licitand cu un comision de 0,846 % din valoarea fiecarui obiectiv, desi au fost doua oferte mai scazute ca valoare.

Razvan Robu
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3409-sef-de-la-inocsa-dupa-gratii
rssfeed_id: 6799
titlu: Incognito in Cernauti, orasul uitarii
descriere: Cernauti, al treilea oras ca numar de locuitori din Romania interbelica, a devenit astazi, o insula in care romanii se straduiesc sa-si pastreze limba, cultura si obiceiurile * Orasul pastreaza putine „urme” romanesti, multe dintre statui si nume de strazi romanesti fiind „ucrainizate” * Mai mult, in regiunea cu acelasi nume, in 20 de localitati nu se preda limba romana, nici macar facultativ * In ciuda numeroaselor solicitari, nu s-a reusit deschiderea unei Universitati romanesti la Cernauti * GAZETA de Maramures va invita la o plimbare imaginara printr-un oras in care istoria are miros de rana sau de resemnare.

250 de kilometri de slalom printre gropi si masini de politie, peste 7 decenii de istorie si niste litere, pentru noi imposibil de citit, despart Romania de un oras al carui nume suna aspru, ca si istoria devenita pentru unii rana, pentru altii resemnare. Cernauti este o provincie si un oras atipic. Austriac ca si infrastructura, romanesc ca istorie, ucrainean ca apartenenta si mixt ca si limba. „Mica Viena” a Ucrainei de astazi a fost „smulsa” Romaniei dupa invadarea Bucovinei de Nord de catre trupele Sovietice. Dupa o deportare masiva si un proces asiduu de ucrainizare, prin Codrii Cosminului, daca intrebi de Stefan cel Mare, ti se raspunde intr-o amestecatura ruso-ucraineana si se ridica din umeri, iar Alexandru cel Bun, cel care a emis actul privind prima atestare documentara a asezarii, a devenit pentru localnici Olexandr Dobryi. Al treilea oras al Romaniei Interbelice, dupa Bucuresti si Chisinau, are astazi putine „urme” de romanism, desi cei aproape 20% de etnici romani din zona lupta pentru pastrarea limbii si identitatii nationale. Stradutele vechi, pavate, ce despart cladirile cu arhitectura impozanta, despre care se spune ca au fost varuite intr-o singura noapte, inainte de intalnirea presedintelui Constantinescu cu omologul sau ucrainean, in 1995, nu prea au placute romanesti. Iar oamenii grabiti, de pe stradute, desi inteleg limba romana, raspund in rusa sau ucraineana. In recensaminte, romanii sunt impartiti in „vorbitori de limba romana” si „vorbitori de limba ucraineana”, desi diferenta o face doar casuta bifata intr-un formular.
Oricum, si tara-mama ii priveste tot in doua feluri diferite. Cu nepasare sau durere. Oficial, ei sunt niste straini. Puhoiul de oameni adunati in fata unei cladiri frumoase, pe care scrie Consulatul Romaniei, demonstreaza acest lucru. Au nevoie de vize pentru a ajunge „acasa”. Si, oricum, rostesc acest nume mai mult in soapta.
Orasul pastreaza insa dovada unei istorii facute cu bisturiul si greu de rostit astazi. Statuia lui Eminescu, monumentul Eroilor, a lui Aron Pumnul, bisericile romanesti. Catedrala Mitropolitana. O cladire impozanta, aflata in inima orasului, din „fruntea careia lipseste steaua de aur”. Pe lacasul de cult, era trecut un text biblic romanesc, insa scris cu litere chirilice. Din aur. Scrisul a fost coborat si literele au disparut. Oficial, pentru ca „aurul” sa nu fie vanat de cineva. Dupa sute de ani in care a stat pe lacasul de cult, cineva putea „vana” inscrisul.
 
Monumentul Unirii, inaugurat in 1924 la Cernauti, in prezenta familiei regale, a disparut de mult din Piata Centrala, iar in locul sau se ridica astazi statuia lui Taras Sevcenko, poetul national al Ucrainei. Au ramas insa scoala romaneasca, consulatul, cateva strazi, statui si o sala. Sala de marmura a fostei Resedinte Mitropolitane, unde, la 28 noiembrie 1918, Bucovina se unea cu Romania. In schimb, din datele noastre, pana nici mortii nu mai au liniste. Vechile monumente funerare romanesti sunt scoase si inlocuite cu altele ucrainene.

Oficial, potrivit ultimului recensamant din 2001, regiunea are un numar de 114.555 persoane sau 12,5% din populatia regiunii, fata de 114,2 mii in anul 1989 (sau 10,7% din populatia regiunii) precum si 67.225 de persoane care s-au declarat moldoveni (58.519 in 1989). Numai ca, in multe localitati, chiar daca populatia romaneasca are un procent important, nu exista nici scoala, nici biserica in limba romana. Numarul localitatilor in care, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, s-au desfiintat scolile romanesti, „bate” spre 20. Iar aici, doar batranii mai stiu sa scrie si sa citeasca romaneste. Tinerii doar vorbesc, asa cum i-au invatat acasa strabunii, din dorinta si datoria de a-si pastra limba si Neamul peste veacuri. Problema este ca, pentru ca tinerii sa fie bine instruiti, atat in limba romana, cat si in limba ucraineana, e nevoie de profesori buni. Ori, in ciuda numeroaselor memorii transmise, inca nu s-a reusit infiintarea unei Universitati in limba romana la Cernauti, in care sa fie pregatite cadrele didatice. In schimb, ungurii au reusit sa infiinteze o astfel de unitate de invatamant superior, la Ujgorod. Mai mult, fata de anii de invatamant trecuti, numarul scolilor romanesti scade. In ultima vreme, au disparut doua scoli romanesti din zona, de la Corovia si Ceagor. In total, in regiune sunt sub 80 de scoli. Iar, potrivit statisticilor, in regiune functionau la inceputul puterii sovietice 114 scoli cu predare in limba romana, iar dupa cel de-al doilea razboi mondial, 124.
 
In schimb, comunitatea romaneasca din Ucraina a inceput sa se constituie in ONG-uri. La vreo 20 de kilometri de Cernauti, dupa ce treci de Codrii Cosminului, ajungi intr-o localitate cu nume ciudat: Hliboca. Aici, la etajul unei cladiri centrale, printr-o scara exterioara ajungi la sediul Centrului Bucovinean Independent de Cercetari Actuale, un spatiu mic, dar folosit eficient si impartit intr-o biblioteca, un birou si o sala de conferinte. Este unul dintre locurile in care tine audiente singurul deputat roman din Rada Suprema, Ion Popescu. Acum, deputatul e plecat la Strasbourg, iar seful sau de cabinet si secretarul executiv al Uniunii Interregionale Comunitatea Romaneasca din Ucraina tocmai raspunde la telefon si ne spune in soapta ca e „domnul Ion”. Dupa un „ma bucur mult”, Aurica Bojescu ne anunta vestea cea mare: Ion Popescu a fost reales vicepresedinte al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Dupa un moment de bucurie, Bojescu si Petru Posteuca, deputat in Consiliul raional Hliboca, ne prezinta o carte voluminoasa: ultima realizare a UI CRU si Centrului Independendent de Cercetari Actuale de pe langa Uniunea Societatilor Romanesti pentru Integrare Europeana, studiul „Romanii din Ucraina - intre trecut si prezent”. Activitatile culturale si invatamantul sunt prioritati ale asociatiilor romanesti, reunite in 2005 sub egida unei uniuni: UI CRU. In schimb, duc lipsa, ca mai toti romanii din afara granitelor, de fonduri si sprijin. Aurica Bojescu spune ca, incetul cu incetul, s-au deprins a face proiecte si, cu sprijinul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, si-au amenajat sediul si au cumparat doua masini. Sediile sunt insa o problema pentru mai toti romanii din Ucraina. Si banii. Chiriile sunt destul de mari, iar pentru sediul din Hliboca, oamenii platesc din buzunarul lor. Cum pot, sustin frecvent insa si intalniri, manifestari culturale. Relatiile cu Romania sunt bune, dar mai incape. Bojescu spune ca UI CRU colaboreaza bine cu multe judete, ca si Bihor. Maramuresul nu e insa pe lista lor. Deocamdata. Desi, ne despart doar 250 de kilometri de slalom printre gropi si masini de politie, peste 7 decenii de istorie si niste litere, pentru noi imposibil de citit. Sa fie rana sau resemnare.

Ioana Lucacel
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3408-incognito-in-cernauti-orasul-uitarii
rssfeed_id: 6799
titlu: Legitimitatea istorica a Mitropoliei
descriere:  „Gazeta de Cluj” a chestionat cei mai importanti istorici ai Clujul in legatura cu legitimitatea istorica a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Majoritatea parerilor tind sa explice ca opera lui IPS Bartolomeu Anania trebuie continuata.  Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului este una din cele zece mitropolii ale Bisericii Ortodoxe Romane, cu sediul in municipiul Cluj-Napoca si a fost infiintata de IPS Bartolomeu Anania.

Mitropolia, disputata de la sud la nord

„Mitropolia de pe Dealul Feleacului a fost prima structura ecleziastica de rit grec creata pentru Transilvania si care nu a fost asezata in afara ei ori nu a fost calata dupa diocezele Bisericii de rit latin (i.e. catolice) din Regatul Ungariei. Pana la aparitia ei, crestinii de rit grec erau (1) impartiti intre stavropighia de la Peri din Tara Maramuresului (Maramuresul istoric) si Mitropolia Ungrovlahiei (de la Curtea de Arges), conform intelegerilor dintre Sigismund de Luxemburg, Patriarhia Ecumenica de Constantinopol si Mircea cel Batran din anii 1390 sau (2), in cazul in care se incerca unirea confesionala, autoritatea ierarhului impus pentru acesti crestini de rit grec din estul Regatului Ungar era aranjata in functie de diocezele Bisericii recepte a Ungariei, cum ar fi cele de Eger, Oradea sau a Transilvaniei. Logica era in ultimul caz (cel putin in urma Unirii de la Florenta de la 1439 si, mai ales, in anii 1460) ca, dupa disparitia ierarhului „unionist”, crestinii de rit grec urmau sa tina doar de prelatii de rit latin pe ale caror teritorii se aflau, fortandu-se, mai mult sau mai putin, prevederile unirii florentine (ele precizau ca, acolo unde exista doi episcopi de rituri diferite, la moartea primului dintre ei, fie ca acesta era cel de rit grec sau cel de rit latin, credinciosii defunctului urmau sa revina episcopului ramas in viata). Marele avantaj adus de pe Feleac a fost crearea unei structuri ecleziastice, predominant pentru romani, structurata pe fundamente locale, care sa fie functionala si din punct de vedere politic „transilvan”. Era justificata (semi) canonic prin transferul formal al scaunului Mitropoliei de Severin langa Cluj (din anii 1420 si pana in ajunul bataliei de la Mohács din 1526, Severinul s-a aflat in componenta regatului ungar), pe aceeasta baza legala extinzandu-se autoritatea ierarhului de pe Dealul Feleacului. Totodata, in anii 1480, asa cum Feleacul a fost creat in primul rand pentru romanii din estul Regatului Ungariei din Banat, Transilvania si Maramures, Matia Corvin a promovat mitropolia Belgradului pentru sarbi si episcopia de Munkács/Munkacevo pentru ruteni, ucrainienii de astazi, in incercarea de a-si intari baza de fideli nelatini (ea ii era extrem de utila in plan militar, atat in conflictele sale armate externe, cat si in vederea succesiunii sale prin fiul sau nelegitim Ioan). Moartea lui Matia Corvin, pierderea alegerilor regale de catre fiul sau si criza profunda in care a intrat destul de repede autoritatea regala ungara au redus sensibil anvergura acestui demers ecleziastic. Moldova, patroana de rit grec a mitropoliei de pe Dealul Feleacului, nu avea forta ungara necesara sustinerii in durata a unei asemenea structurii, mai ales in conditiile in care, pe de o parte, Tamás Bakócz, cancelar al regatului, ajuns arhiepiscop de Esztergom, cardinal si patriarh latin de Constantinopol, dorea sa ia sub controlul sau nemijlocit structura ecleziastica, iar pe de alta parte, Tara Romaneasca, sub Radu cel Mare si Neagoe Basarab, isi revenea din criza si isi reafirma pretentiile transilvane, sprijinite atat de catre sultani, cat si de catre Patriarhia Ecumenica de Constantinopol. Demn de remarcat este si faptul ca, asa cum Casa de Habsburg si, inaintea ei, dar si inclusiv in paralel cu ea, ierarhii sarbi (in general oameni apropiati Imperiului Otoman) au incercat sa controleze ortodoxia transilvana dinspre sud de la Sibiu (mai ales in cazul lui Andrei Saguna), in Evul Mediu, atentia politica s-a concentrat asupra partii nordice a Transilvaniei (in prima faza cand autoritatea sa asupra Transilvaniei era contestata, totul culminand cu „conspiratia” de la 1467, Matia Corvin a incercat sa se bazeze pe sud din punct de vedere al crestinilor de rit, asezandu-l pe ierarhul unionist Macarie la Hunedoara, unde i s-a si gasit mormantul, in preajma resedintei familiei huniade, ceea ce insa s-a dovedit o eroare din punct de vedere al relevantei si fortei transilvane a ierarhului, autoritatea acestuia fiind contestata constant). In jumatatea nordica a Transilvaniei, aveai un Ramet (care a fost probabil si prima resedinta, pana s-a ridicat biserica de astazi de la Feleac, a ierarhului „felecan”), aveai un domeniu regal romanesc (care era Feleacul), si mai aveai si o traditie a „contractului” romano-ungar, invocat de revoltatii de la Bobalna ori de romanii din preajma Bistritei in disputele cu autoritatile sasesti (la 1479, cand Matia si-a „scos in lume” pentru prima data fiul nelegitim, posesiunile lui Ioan au fost concentrate tocmai in aceasta jumatate nordica a Transilvaniei). Dinspre nord, autoritatea ecleziastica a avut alta greutate, dupa moartea lui Matia fiind acceptata si in sudul Transilvaniei, in Hateg (cum o arata si inscriptia protopopului Filip de Hateg de pe biserica din Feleac) sau in zona Sibiului (bogati cnezi romani de acolo inrudindu-se, prin casatorie, cu „elita ecleziastica” dezvoltata in timp pe Dealul Feleacului)”, a declarat cercetatorul Academiei Romane,  Alexandru Simon.

Vadul si Feleacul precum pilastrii lui Hercule

„Daca o institutie s-a asezat merita sa isi continue activitatea, mai ales ca, istoriceste vorbind stim foarte bine ca Mitropolia Ardealului a fost infiintata la Sibiu si cunoastem despre marea personalitate care a infiintat-o, dar in egala masura cred ca exista totusi o traditie foarte veche in zona Clujului, ne gandim doar la episcopia Vadului si a Feleacului. Din punct de vedere istoric ar fi justificata continuarea mitropoliei motivand traditia, insa timpul si ocazia l-a ajutat foarte mult pe Bartolomeu Anania sa creeze aceasta „guvernare ortodoxa”. Fara sa intram in curente neloiale as opta pentru continuarea acesteia (n.r. mitropoliei Clujului). Atunci cand s-a infiintat episcopia si apoi arhiepiscopia Clujului nu isi avea rostul o astfel de institutie. Ea si-a castigat in timp traditia. Vadul si Feleacul au fost ca doi pilastrii solizi, precum coloanele lui Hercule, in scopul carora se poate ridica aceasta mitropolie si poate functiona in continuare. Cu totii stim de eforturile care s-au facut dupa Unire cand ierarhii clujeni au avut un rol important. Si ne gandim apoi la aceasta catedrala splendida (n.r. Adormirea Maicii Domnului).
 
Si ierarhii care l-au precedat pe IPS Anania, in mod sigur s-au straduit. Ne gandim la perioada grea din al doilea razboi mondial, la revista „Realitatea ilustrata” care a fost de mult ori cenzurata. „Realitatea ilustrata” a fost o revista a Episcopiei Vadului, Feleacului si a Clujului, care a reusit sa mentina ideea independentei. A fost una dintre revistele care au supravietuit momentelor cedarii Ardealului si care nu era numai una de cultura, ci si una liturgica si mai cu seama incerca sa mentina prin imagine aceasta integritate, in ciuda faptului ca se pierduse nord-vestul Ardealului. Imaginea a fost una de impact prin opera de arta. M-am ocupat de aceasta revista si am publicat un studiu de sinteza despre „Realitatea ilustrata”, unde au aparut si unele articole ale lui Mircea Eliade. Revin asupra acestei metafore in care cele doua episcopii sunt niste pilastrii solizi pe care, istoriceste vorbind, se poate sprijini aceasta mitropolie. Nu mai vreau sa intru in nicio polemica. Cred ca pot functiona impreuna cele doua Mitropolii ale Ardealului, cea cu sediul la Sibiu si aceasta, a Clujului. Ar fi un lucru de plans, precum plangerea lui Ieremia in fata caderii Sionului, daca ar disparea aceasta mitropolie. Ar fi dureros si ar insemna, din nou, un fapt pe care noi, romanii ni-l asumam, precum proiectul de comasare a muzeelor si institutiilor de cultura. Nu facem decat sa mai radem o traditie care inseamna continuitate. Fara traditie nu exista continuitate si fara continuitate nu poate exista traditie. Ori noi, de multe ori, mai mult sau mai putin constienti ne contonam. Daca exista o biserica veche de lemn, ea ramane mai mult timp nebagata in seama, in timp ce toate eforturile se indreapta spre un monument nou. Aceasta spune ceva despre noi ca popor. Noi ne distrugem traditia si continuitatea. Din acest motic, istoria noastra are sincope. Sunt pentru continuarea mitropoliei si sper ca intelepciunea si harul divin sa se coboare asupra ierarhilor cand vor lua aceasta decizie”, marturiseste Nicolae Sabau, seful catedrei de Istoria Artei de la Facultatea de Istorie.


„Sibiul nu are nicio traditie mitropolitana”

„O data, legitimitatea istorica dateaza din secolul al 15-lea. In sec al 16-lea sunt atestati primii mitropoliti de Feleac, care sunt practic de Cluj. Din punct de vedere administrativ, Feleacul facea parte din patrimoniul orasului Cluj, lasand la o parte ca e la o distanta de cativa kilometri de oras. In plus, in acel timp, in oras nu se putea infiinta nici macar o biserica ortodoxa, daramite o mitropolie, pentru ca era interzisa constructia unei biserici ortodoxe in orasele care nu erau romanesti. Deci legitimitatea mitropoliei dateaza din Evul Mediu.

Sibiul nu are nicio traditie mitropolitana pentru ca la Sibiu s-a intemeiat in 1771 Episcopia romaneasca. Vechea Mitropolie a Transilvaniei nu are legatura cu Sibiul. Ea a inceput la Cluj si a continuat la Alba-Iulia. Sibiul este un centru ecleziastic nou, din a doua parte a secolului 18 cand s-a refacut in Transilvania ierarhia ortodoxa si as putea spune ca a fost o intamplare faptul ca s-a recurs la repunerea Sibiului ca si centru mitropolitan, deoarece prima propunere a fost Brasovul. Lumea germana si lumea saseasca a fost mai toleranta si asa s-a putut intemeia Mitropolia de la Sibiu. Primul centru de ierarhie ortodoxa ca vechime este la Cluj. Mai sunt si alte implicatii: o decizie luata de Sfantul Sinod, iar o decizie de o asemenea importanta nu poate fi revocata. Sfantul Sinod este inspirat din punct de vedere ecleziastic de Duhul Sfant.
 
Intemeierea Clujului s-a facut printr-o decizie a Sfantului Sinod al Bisericii Romane.

In al treilea rand, biserica este institutie vie care se adapteaza realitatilor in conditiile in care s-au intemeiat noi episcopii dupa caderea regimului comunist si s-au ridicat la rang de arhiepiscopii vechile episcopii. Nu ne putem delimita de traditii si sa spunem ca mitropoliile trebuie schimbate”, a sustinut acad. prof. Ion Aurel Pop, directorul Centrului de Studii Transilvane.

Mitropolie de pe vremea lui Stefan cel Mare

„In peisajul multiconfesional al Clujului, Mitropolia readusa la viata de Bartolomeu Anania, dupa mai mult de cinci secole de la atestarea sa medievala, in epoca lui Stefan cel Mare, s-a impus ca o institutie cu un rol foarte important. Este putin probabil ca mitropolitul si arhiepiscopii din Feleacul secolelor al XV-lea si al XVI-lea sa-si fi imaginat vreodata ca, peste cinci sute de ani, urmasii lor isi vor avea catedrala intr-una dintre cele mai importante piete ale orasului si vor fi pastorii celei mai mari parti a locuitorilor acestuia. Aceasta opera, inceputa in prima parte a secolului trecut, prin infiintarea episcopiei clujene si inaltarea catedralei din Piata Avram Iancu, a fost adusa la desavarsire de Bartolomeu Anania, prin transformarea Clujului in sediu mitropolitan. Este doar una dintre multele infaptuiri pentru care mitropolitul Bartolomeu merita un loc de cinste in istoria acestui oras. Ar fi, desigur, spre binele nostru, al tuturor, ca mitropolia sa isi poata continua activitatea, iar succesorii mitropolitului Bartolomeu sa se dovedeasca a fi demni urmasi ai acestuia”, considera istoricul Tudor Salagean.

Sibiul a refuzat reinfiintarea Mitropoliei Clujului

„Orice institutie bisericeasca are un inceput, iar Mitropolia Clujului s-a infiintat in secolele 16-17 cand a existat acea episcopie a Vadului, caci de aici se revendica practic. Orice institutie ecleziastica evolueaza in timp. Intre timp au fost diferite ingradiri ale religiilor. Ea a ramas in suspensie si a fost reluata in 1908-1909 prin Vasile Mangra, vicar de Oradea. El reia problema in Consiliul National Bisericesc de la Sibiu. Oficialii de la Sibiu nu au acceptat reinfiintarea Episcopiei Clujului, dar nici a Oradei sau Albei. Propunerea lui Vasile Mangra a cazut, insa faptul s-a consumat mai tarziu. In 1921, dupa reintregirea teritoriala a Romaniei, s-a reusit reinfiintarea. Ulterior, Episcopia a fost ridicata la rang de Arhiepiscopie, dupa aceea la Mitropolie in 2005. Ea nu va disparea. Nu este nicio ratiune administrativa sau ecleziastica sa dispara Mitropolia, odata ce a fost constituita din nevoi reale. Nu trebuie sa ne cramponam intr-o mentalitate de secol 19. Cel mai mare merit in infaptuirea Mitropolitie a fost a lui IPS Bartolomeu care nu a facut-o pentru el, ci pentru credinciosi. Putea sa isi ia un titlu personal daca facea acest lucru din orgoliu. S-au modificat foarte mult structurile ecleziastice in ultimul timp. Organismul bisericesc este intr-o continua miscare, ceea ce arata ca este unul viu”, considera istoricul Marius Eppel.

Mitropolie pentru enoriasi

„Va spun parerea mea personala. Mi se pare ca o Mitropolie trebuie sa aiba un numar de enoriasi. In clipa in care numarul de enoriasi justifica acest lucru acea Mitropolie este mult mai bine pastorita si mai bine administrata. Ar fi mult mai greu de administrat o mitropolie dintr-un alt capat de Transilvanie”, a declarat Alexandru Diaconescu, istoric.

Mitropolie infiintata pentru Anania

„Atata stiu ca Mitropolia noua pentru Maramures, Cluj si Alba s-a facut pentru Bartolomeu Anania. Asta o stim cu totii si s-a insistat foarte mult. Nu stiu daca a fost in realitate o necesitate sau s-a luat o hotarare pentru Inalt Prea Sfintia Sa. Asta a fost punctul de plecare dupa parerea mea, iar daca corespunde unei necesitati ramane de vazut. Cei care sunt in tema pot sa aiba voci mai autorizate. Oricum, a ramas Sibiul si Secuimea pentru Streza (n.r. Laurentiu). Alba, Clujul, Crisana si Maramuresul au trecut la Mitropolie pentru Bartolomeu.
 
Exista o parere de revenire la ceea ce a fost. Ca e bine, ca nu e bine eu nu pot sa imi dau seama, aici sunt alti oameni in tema care cunosc lucrurile in amanunt.
 
Aici trebuie sa judece mai marii Bisericii si, sigur, autoritatile noastre. Este greu de spus. In orice caz, va fi o lupta de opinii. Clujul va avea de pierdut, dar cat, cum, ce numai cei de specialitate din domeniul teologic o sa stie mai bine.
Pana cand nu s-a divizat, tot timpul a fost o singura Mitropolie, de la formarea Romaniei Mari pana anii trecuti. Nu pot sa ma pronunt daca e mai bine cu o singura Mitropolie. Logic vorbind, impartirea in doua a acestui spatiu poate avea si avantaje si dezavantaje. Ramane de cumpanit din partea mai marilor Bisericii.
 
Cand s-a infiintat a doua Mitropolie a Ardealui, ea s-a infiintat pentru Anania. Acest lucru apare pentru orice om care priveste lucrurile de pe tusa. Ca revenirea e un lucru bun eu nu pot sa spun. Mentinerea e un lucru mai bun, iara nu pot sa spun.
 
Atat pot sa spun ca Bartolomeu Anania s-a dovedit un om vrednic, o mare personalitate si, cat a trait, de la infiintarea Mitropoliei a condus lucrurile ca un om cu o mare personalitate ecleziastica. Asta nimeni nu poate contesta. Anania ramane o mare personalitate, ramane de vazut daca va putea fi egalat si depasit. Eu l-am cunoscut personal si spun acest lucru in cunostinta de cauza.
 
„Vede-n capat inceputul”, spune Eminescu. Asta se va vedea dupa ani si fapte.  Aici vor intra in actiune parerile oamenilor competenti din sanul Bisericii care cunosc lucrurile si din punct de vedere religios si administrativ. O lupta va fi cu siguranta”, a declarat academicianul Dumitru Protase.
 
Tiberiu Hrihorciuc
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3407-legitimitatea-istorica-a-mitropoliei
rssfeed_id: 6799
titlu: “Planul B” pentru sefia PDL
descriere: Europarlamentarul PDL Traian Ungureanu a acordat un interviu “Gazetei de Cluj” in care vorbeste despre starea din interiorul PDL, dar si cum se vede Romania de la Parlamentul European. “Voi lupta pe viata si pe moarte impotriva zvonurilor. Libertatea presei e o realitate clara si uriasa in Romania. Nu vad cum nu poate fi vazuta”, a declarat Traian Ungureanu.

Reporter: Cum v-a schimbat job-ul de europarlamentar? Ati reusti sa schimbati mai multe decat atunci cand erati jurnalist, precum v-ati propus?

Traian Razvan Ungureanu: Am invatat sa folosesc fiecare clipa. Am aflat, de asemenea, ca politica e mult mai complicata si dificila decat isi poate inchipui cineva din afara. Ce am schimbat se va vedea in timp. Mai exact, in momentul in care propunerile pe care le-am prin Parlamentul European vor deveni programe ale Comisiei Europene. Termen - un an. In orice caz, am sansa de a lucra la teme si cu persoane pe care nu le-as fi putut clinti prin scris. Exemple: labirintul economic, politic si  militar al Marii Negre, birocratia care finanteaza asistenta pentru somerii fara speranta si cativa domni cu experienta monumentala in tras euro-itele cele mai de soi.

Rep.: Credeti ca presedintele Traian Basescu mai are sanse sa isi reabiliteze imaginea in fata oamenilor pe care i-a dezamagit?

T.U.: Nu, pentru ca problema nu exista. Dezamagirea provocata de Basescu e o formula care va apartine. Scaderea cotei de popularitate e altceva: o realitate care vine si pleaca de langa liderii care nu cauta voturi pe timp de criza.

Rep.: Urmeaza alegerile pentru sefia PDL. Care dintre presupusii candidati credeti ca este cel mai valoros?

T.U.: Deocamdata, avem numai presupuneri. Nu avem, deci, “Planul A”. Prin urmare, va raspund cu presupuneri din “Planul B”: Boc, Blaga, Baconschi.

Rep.: Cum vedeti din postura de politician ziaristii din ziua de azi in comparatie cu modul in care vedeati politicienii din calitatea de ziarist?

T.U.: Nici o schimbare. Ca politician, constat acelasi numar (infiorator de mare!) de ziaristi nepregatiti sau lipsiti de onestitate si acelasi numar (pretios si redus) de ziaristi adevarati. Ca ziarist banuiam cam care sunt politicienii seriosi si care sunt politicienii periculosi. Observ ca nu m-am inselat, dar sunt deschis la corectii.
     
Rep.: In calitate de membru al Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale, cum vedeti implementarea intarziata a legislatiei europene in ceea ce priveste forta de munca in Romania? Cum se vede de la Parlamentul European activitatea ministrului Muncii?

T.U.: Rau. E foarte ne-european si, in multe privinte, ilegal, sa blochezi accesul complet al fortei de munca romanesti pe piata europeana. Restrictiile ar trebui sa expire in 2012, dar politica statelor membre UE si mai ales a marilor state membre UE poate inventa alte bariere. Lucrez la un Raport al Parlamentului European care se ocupa de Piata Muncii. Una din temele Raportului e tocmai injustetea restrictiilor impuse Romaniei si Bulgariei. Raportul nu poate rasturna situatia, dar poate intari argumentele celor ce vor sa indrepte lucrurile si poate grabi data la care romanii si bulgarii vor putea lucra in conditiile in care lucreaza belgienii sau irlandezii.
 
Rep.: Cum vedeti o alianta dintre PDL si PSD sau PNL? Care ar fi premizele negative si cele pozitive ale unor astfel de pacturi?

T.U.: Cu liberalii te poti alia numai daca sunt liberali. PD-L a fost aliat cu PNL, apoi a propus reluarea aliantei. Pentru moment, PNL a fost, insa, transformat de Crin Antonescu in dama de companie a PSD si PC. Dupa revenirea la valorile si onoarea liberale, discutia e deschisa.
 
Rep.: Va mai aruncati de pe bloc daca va face PDL o alianta cu PSD? Credeti ca declaratiile socante au mai mare “priza” la public?

T.U.: Chestiunea a fost demult rezolvata de filozofi. Heraclit credea ca nu te poti imbaia de doua ori in acelasi rau. De aici, concluzia ca nu te poti arunca de doua ori de pe acelasi bloc. E o mare diferenta intre declaratiile soc si oratoria politica scaparatoare. Scena publica e dominata de declaratii de o sfasietoare si brutala prostie. Asta a compromis discursul politic. Lumea s-a saturat de enormitatile indrugate, seara de seara, la televizor. Oratoria politica de calitate e rara si aproape niciodata televizata. Asta la noi, unde televiziunile private se ocupa cu intoxicarea in masa. In alte parti, e loc pentru toata lumea si pentru toate discrusurile.  

Rep.: Daca ar fi sa facem un exercitiu de imaginatie, cine credeti ca va fi urmatorul premier al Romaniei? Dar urmatorul presedinte?

T.U.: Asta nu e o chestiune de imaginatie, ci o problema grava de evolutie politica. Inainte de saltul in imaginatie, trebuie sa ne amintim ca: 1) viitorul Prim Ministru si viitorul Presedinte vor fi dati de votul popular, nu de imaginatia individuala; 2) Ponta si Antonescu sint prea mici si prea vorbareti pentru functii atat de grele; 3) criza va vota si ea, dar asta nu inseamna ca romanii nu stiu sa judece cu capul lor.

Rep.: Intre baieti destepti din politica si categoria intelectualilor care credeti ca vor conduce mediul politic in perioada urmatoare? Este publicul romanesc interesat de intelectuali si de domeniul cultural?

T.U.: Politica are nevoie de politicieni. Incursiunile intelectualilor in politica au fost, de regula, un dezastru. Exista, insa, intelectuali care au stiut sa devina oameni de raspundere publica dupa ce au intrat in politica. Am impresia ca tineti prea mult la despartirea intelectualilor de politica. In acest caz, trebuie sa va aduc aminte ca Vaclav Havel, scriitorul, a condus excelent Cehoslovacia si Cehia vreme de 14 ani. De altfel, intreaga echipa care a preluat statul cehoslovac in 1989 era alcatuita din scriitori, dramaturgi si filozofi. Nici caderea URSS nu e de imaginat in absenta lui Andrei Saharov, un intelectual inca mai inflexibil decat Havel.
Publicul romanesc e la fel ca publicul de peste tot. Stie sa isi aleaga si cand sa isi aleaga intelectualii si cultura. Consumul de carte la moda nu e un indiciu. Nici prezenta in masa la un vernisaj de arta post-moderna. Proba vine in momentele critice. De asta cred ca situatia sta un pic invers: nu publicul trebuie sa fie pregatit pentru intelectuali, ci intelectualii pentru public.
 
Rep.: Veti lupta pentru libertatea presei mai ales in contextul in care apar zvonuri ca va aparea un nou organism de cenzura a libertatii presei scrise in Romania?

T.U.: Voi lupta pe viata si pe moarte impotriva zvonurilor. Libertatea presei e o realitate clara si uriasa in Romania. Nu vad cum nu poate fi vazuta. Va propun sa intoarceti cu capul in jos toate raspunsurile pe care le-am dat in acest interviu si sa puneti deasupra titlul: ” Ungureanu cere executarea membrilor PSD!”. Ce credeti ca o sa vi se intample?    
 
Rep.: La Parlamentul European simtiti pulsul strazii din Romania? Cum credeti ca se simt oamenii obisnuiti din tara?

T.U.: Nu, nu il simt acolo si nici nu trebuie cautat acolo. Il stiu de acasa. Oamenii obisnuiti sunt cea mai importanta realitate a Romaniei. Multa lume spune asta si gata. Pentru mine lucrurile sunt mai complicate. Infinit mai complicate. E foarte greu sa fii de acord cu oamenii obisnuiti si cine va ascunde acest adevar e un ipocrit. Oamenii de rand au treburile si nevoile lor care nu tin cont de lucrurile invizibile ale politicii de stat: bugetul, relatiile externe, presiunile si santajele politice interne. Dar oamenii de rand au bun simt. Au un fel de busola care da directia buna, daca primeste date corecte. Aici apare efortul colosal al politicianului care trebuie sa predice realitatea placuta sau neplacuta, lasand omul de rand sa decida in cunostinta de cauza.   

Rep.: Credeti ca anul 2011 va fi un an mai bun decat cel care a trecut? Vom reusi sa scapam de criza?

T.U.: Nu vom scapa de criza nici in 2011, nici in 2019. Vom scapa atunci cand vom incheia lupta cu obisnunintele de asistati, cand vom lasa competitia sa stabileasca valorile si cistigatorii, cand n-o sa ne mai uitam atata la televizor si n-o sa ne mai surghiunim mana de lucru si absolventii oriunde, din Irlanda pana in Ungaria. Saptamana trecuta am vorbit cu un clujean care facea tamplarie, depanare electro, zidarie si orice altceva la Bruxelles. Era multumit si isi frantuzea copiii la o scoala belgiana. N-avea dreptate? Avea. Dar ar fi fost mai multumit sa ii mearga bine la Cluj.

Tiberiu Hrihorciuc
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3406-planul-b-pentru-sefia-pdl
rssfeed_id: 6799
titlu: Pretul hranei un maxim istoric
descriere: FAO a anuntat ca indicele pretului alimentelor la nivel mondial a atins in ianuarie un nivel record. Acest lucru ar putea cauza neliniste in multe dintre statele lumii, mai ales in conditiile unei cresteri semnificative a consumului de cereale si o reducere alarmanta a terenurilor fertile care pot asigura hrana pentru populatia planetei.

Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) a anuntat la inceputul anului ca preturile alimentelor pe plan mondial au ajuns la un nivel record in luna ianuarie. Potrivit Reuters, indicele preturilor la alimente a crescut in ultimele sapte luni consecutiv, atingand cel mai mare nivel din 1990, cand acesta a fost introdus. Directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, citat de aceeasi sursa, a declarat ca „intram intr-o era a penuriei de alimente si intreruperii in aprovizionare. Aceasta este o problema foarte mare pentru toata lumea. Daca oamenii nu au suficienta mancare au doar trei optiuni: revolta, imigratia sau moartea. Avem nevoie de un plan de actiune mai bun. Credem ca suntem intr-o perioada in care trebuie sa fim foarte atenti in ceea ce priveste aprovizionarea cu alimente”.

In Romania preturile nu ar trebui sa creasca

Guvernatorul Bancii Nationale Mugur Isarescu a anuntat ca, in Romania, pretul alimentelor nu ar trebui sa se majoreze, deoarece stocurile sunt in media ultimilor zece ani sau chiar superioare. Cresterile care ar putea aparea se vor datora evolutiei pietelor externe, a aratat acesta. „Nu suntem deloc de partea celor care au lansat pe piata prognoze alarmiste. Avem un declin al cererii de produse alimentare. Acest declin plafoneaza asteptarile inflationiste ale producatorilor de profil. Un sondaj in randul lor, a tuturor producatorilor de produse alimentare, nu doar a celor care apar la televizor, arata ca asteptarile lor sunt de scadere. Este vorba de indicele preturilor de productie din industria alimentara, care merge in jos, nu in sus. Intre dorinte si putinte exista o mare diferenta”, a declarat Isarescu, citat de Hotnews.
 
In Marea Britania pretul graului a depasit orice record anterior, Rusia importa cereale pentru a-si hrani cirezile de vite pana incepe sezonul de pascut, India a inregistrat o inflatie de 18 procente la alimente, China cauta deja porumb si grau pentru import, iar Mexicul isi face deja rezerve de porumb pentru a evita cresterea semnificativa a pretului la tortilla. In acest context, este de inteles de ce intreaga lume este ingrijorata de evolutia preturilor pe piata alimentelor.
 
Foreign Policy a publicat o analiza a cauzelor pentru care preturile alimentelor au evoluat intr-un ritm galopant in ultimii ani si a efectelor pe care acestea le au asupra relatiilor dintre state. Desi in trecut aceasta evolutie a fost dictata de fenomenele meteorologice, tendinta este dirijata astazi atat de catre cerere, cat si de oferta, principalele elemente care determina preturile pe piata. Din perspectiva cererii, vinovate se fac cresterea populatiei si folosirea granelor pentru productia de combustibil pentru autovehicule. Din perspectiva ofertei, preturile au fost afectate de eroziunea solului, secarea panzei freatice, folosirea terenurilor agricole in alte scopuri, folosirea apei destinata irigatiilor de catre asezarile urbane, plafonarea recoltelor in tarile avansate si valurile de caldura cauzate de incalzirea globala care usuca plantele.

Consumul mondial de cereale s-a dublat

Analistii publicatiei arata ca exista si cateva vesti bune in ceea ce priveste cererea. Cresterea populatiei mondiale, care ajunsese la doua procente pe an in 1970, a scazut la 1,2% in 2010. Insa aceasta inseamna ca in fiecare an suntem cu 80 de milioane mai multi, ceea ce inseamna ca planeta are aproape 220.000 de de guri in plus de hranit in fiecare zi. O asemenea crestere pune la grea incercare capacitatea Pamantului de a asigura resurse suficiente pentru un trai decent.
 
Trei miliarde de oameni isi schimba tot mai mult alimentatia spre un regim bogat in carne a carei productie necesita cantitati mari de cereale. Cresterea consumului de carne, lapte si oua in tarile in curs de dezvoltare este fara precedent, arata Foreign Policy. Cerealele folosite anual pentru cresterea animalelor ar fi suficiente pentru a hrani intreaga populatie a lumii, inclusiv tarile care se confrunta cu foametea.
 
In plus, recoltele sunt folosite in proportie tot mai mare pentru a produce combustibili. Din cele 416 milioane de tone de cereale produse de Statele Unite in 2009, 119 milioane de tone au fost transformate in distileriile de etanol in combustibil pentru masini, cantitate care ar hrani 350 de milioane de oameni timp de un an. Specialistii subliniaza ca aceste investitii au lansat o competitie intre oameni si masini pentru recoltele mondiale.
 
Efectul combinat al acestor trei motive pentru cresterea cererii este impresionant: consumul anual de cereale la nivel mondial s-a dublat din 2005 pana in 2010. Insa in timp ce consumul se dubla, din perspectiva ofertei au aparut noi limitari. S-a estimat ca o treime din terenurile agricole ale lumii isi pierd fertilitatea, iar deserturile se extind intr-un ritm accelerat. In nordul Chinei, 24.000 de sate au fost abandonate dupa ce pasunile au fost distruse de pasunatul intensiv. Iar terenurile agricole au fost inundate de dune de nisip aduse de vant. Statele in care terenul fertil este in continua scadere, cum sunt Mongolia, Lesotho, Coreea de Nord sau Haiti, devin tot mai dependente de importuri si ajutor extern.

Terenuri aride si incalzire globala

Terenurile care inca pot fi cultivate se confrunta cu scaderea rezervelor de apa pentru irigatii. Pompele mecanice sunt folosite tot mai des pentru extragerea apei direct din panza freatica, iar mai bine de jumatate din populatia lumii traieste in tari a caror rezerva de apa potabila este in scadere tocmai din acest motiv. In Orientul Mijlociu, suprafetele irigate au fost reduse pentru ca apa disponibila este tot mai putina, astfel ca intre 2007 si 2010 productia de grau in Arabia Saudita a scazut cu doua treimi. In India, 175 de milioane de oameni sunt hraniti cu grau crescut cu apa pompata din panza freatica, arata Banca Mondiala, iar in China inca 130 de milioane.
 
In tarile dezvoltate, cresterea recoltelor s-a datorat dezvoltarii tehnologiilor agricole. Insa de cativa ani si acestea s-au plafonat, cu toate ca a crescut consumul. Franta, Germania si Marea Britanie asigura a opta parte din recoltele de grau din intreaga lume, iar productia de grau in aceste tari nu mai creste de ceva vreme. Suprafata disponibila pentru activitati agricole este in continua scadere datorita extinderii oraselor, a constructiilor industriale si a asfaltarii pentru construirea de drumuri.
 
Nu in ultimul rand, incalzirea globala face ravagii in randul recoltelor mondiale. Specialistii au calculat ca pentru fiecare grad Celsius care depaseste optimul sezonier ne putem astepta la o scadere de 10 procente in productia de cereale, efect vizibil anul trecut in Rusia.
 
Cresterea preturilor la soia si cereale la nivel modial nu este un fenomen temporar, sustin specialistii citati de Foreign Policy. Agitatia din ultimele saptamani este doar inceputul unui fenomen care va deveni tot mai pregnant la nivel mondial. Conflictele acestui deceniu nu vor fi intre superputeri armate, ci intre deficite de hrana si preturi in continua crestere. Daca guvernele nu redefinesc securitatea si nu redirectioneaza cheltuielile de la armata la contracararea incalzirii globale, la folosirea eficienta a apei, conservarea solului si stabilizarea populatiei, lumea se va confrunta cu o volatilitate ingrijoratoare a preturilor la alimente, sunt de parere acestia.

Diana Gabor
url FROM i: http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/3402-pretul-hranei-un-maxim-istoric